Evacuarea voluntară, astfel cum este prevăzută de art. 1040 C. proc. civ., este aplicabilă atât persoanelor fizice cât și juridice fără a fi necesară intervenția instanței competente pentru acordarea unei sentințe de evacuare.

Evacuarea voluntară

Conform art. 1040 C. proc. civ., dacă locatarul sau ocupantul care a fost notificat în condițiile prezentului titlu a părăsit imobilul, locatorul sau proprietarul poate intra în posesia acestuia, de drept, fără nicio procedură judiciară de evacuare. În caz contrar, sunt incidente dispozițiile prezentului capitol.

În încercarea de interpretare a acestui articol, este necesară analizarea termenilor folosiți de legiuitor din care reies calitatea obligatorie a părților, analizarea procedurii de notificare și definirea noțiunii de imobil părăsit.

Cu privire la calitatea cerută a părților, persoana în posesia căreia se află imobilul trebuie să aibă calitatea de locatar sau ocupant. O persoană dobândește calitatea de locatar încă din momentul încheierii contractului de închiriere și își menține această calitate pe toată durata desfășurării contractului (art. 1777 și următoarele C.civ.). Încetarea contractului poate avea loc atât prin denunțare unilaterală, ajungerea la termen ori prin pronunțarea unei hotărâri de reziliere. Din momentul în care contractul încetează să-și producă efectele, locatarul devine ocupant.

Persoana care are dreptul de dispoziție asupra bunului, deci și dreptul de a închiria imobilul, poate fi proprietarul ori mandatarul acestuia. Calitatea de locator o poate avea atât proprietarul ori mandatarul, de aceea este important de stabilit ce calitate are persoana care  notifică în scris locatarul de denunțarea contractului și evacuare.

În ceea ce privește notificarea locatarului, conform art. 1039 C. proc. civ. atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

Sursa: enational.ro

Imobilul este considerat părăsit, în lumina dispozițiilor art. 1040 alin. (2) C. proc. civ., în cazul încetării activității economice ori de încetare a folosirii imobilului de către locatar sau ocupant ori de către persoanele aflate sub controlul lor, precum și în cazul returnării cheilor imobilului, ridicării echipamentelor, mărfurilor sau altor bunuri mobile din imobil. Se prezumă astfel că pot fi evacuați voluntari toate persoanele, atât fizice și juridice, ținând cont de faptul că încetarea activității economice ori a ridicării echipamentelor și mărfurilor sunt acțiuni care pot fi întreprinse numai de persoanele juridice.

Conform art. 364 C. proc. civ. la cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la fața locului această stare de fapt.

În cazul existenței unui litigiu privitor la imobilul care a făcut obiectul contractului de închiriere, art. 364 C. proc. civ. poate fi întrebuințat în vederea constatării stării imobilului, dacă acesta se poate considera abandonat în condițiile art. 1040 C. proc. civ., precum și inventarierea bunurilor găsite înăuntru. Executorul judecătoresc venit la fața locului va întocmi un proces verbal de constatare a situației de fapt care poate fi folosit în continuare ca dovadă atât în litigiul existent, cât și în litigii viitoare (după caz).