Moştenirea legală

Aspecte generale

Felurile moştenirii – legală sau testamentară

Patrimoniul succesoral se transmite prin moştenire legală, în măsura în care cel care lasă moştenirea nu a dispus altfel prin testament.

Moştenirea este legală când transmisiunea mortis causa a patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii. Aceasta mai poate opera şi în cazul în care defunctul a lăsat testament, însă acesta nu cuprinde întreaga masă succesorală ori cuprinde alte dispoziţii decât cele referitoare la transmiterea patrimoniului succesoral.

Tipuri de moştenitori: universali, cu titlu universal sau cu titlu particular.

Pot avea vocatie succesorală: rudele defunctului, soţul supravietuitor şi statul.

Moştenirea este legală în cazul în care transmiterea ei are loc în temeiul legii.

Rudele defunctului cu vocaţie succesorală pot fi: din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adoptie. Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul. Iar colateralii numai până la gradul al IV-lea inclusiv.

Concubinajul: nu creează vocaţie succesorală, pe considerentul că cei care au ales să trăiască împreună, dar să rămână străini sub aspect juridic trebuie tratati ca atare.

Chemarea la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali

Definiţie: clasa de moştenitori este categoria de rude care, în mod colectiv, exclude de la moştenire o altă categorie de rude ori este exclusă de cea din urmă.

1. Clasa I – clasa descendenţilor în linie dreaptă: fiii, nepoţii, strănepoţii etc.
2. Clasa a II-a – clasa ascendenţilor privilegiaţi (părinţii defunctului) şi a colateralilor privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii lor până la gradul al IV-lea inclusiv).
3. Clasa a III-a – clasa ascendenţilor ordinari (bunicii, străbunicii etc. fără limită de grad)
4. Clasa a IV-a – clasa colateralilor ordinari – unchii, mătuşile, verii primari, şi fraţii /surorile bunicilor defunctului.

Ordinea la moştenire: Clasa I (care înlătură clasele subsecvente), Clasa a II-a (dăcă nu există rude din clasa I sau cele existente nu pot sau nu vor să vină la moştenire), Clasa a III-a (dacă nu există rude din clasele I şi II sau cei existenţi nu pot sau nu vor să vină la moştenire), Clasa a IV-a (dacă nu există rude din primele 3 clase).

Art. 964 alin. (2) C. civ.– dacă în urma exheredării rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a moşteni.

Soţul supravieţuitor nu face parte din nicio clasă. Nu înlătură o clasa, nu poate fi înlăturat de la moştenire.

Conform principiului proximior excludit remotiorem, rudele de grad mai apropiat înlătură de la moştenire pe cele mai îndepărtate în grad. Rudele de acelaşi grad şi clasa vor împărţi moştenirea în mod egal.

Reprezentarea succesorală

Conform art. 965 C. civ., prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă în virtutea legii în locul şi gradul ascendentului său numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii. Poate fi reprezentat atât ascendentul decedat, dar şi ascendentul nedemn faţă de defunct, decedat sau în viaţă.

Reprezentarea este admisă la infinit în sensul că de ea vor beneficia nu numai descendenţii de gradul al doilea spre a reprezenta descendenţii de gradul întâi, ci şi descendenţii de gradul al treilea spre a reprezenta descendenţii de gradul al doilea şi descendenţii de gradul al patrulea spre a reprezenta descendenţii de gradul al treilea. Excepţie: descendenţii de fraţi sau surori pot fi reprezentaţi numai până la al patrulea grad inclusiv întrucât moştenirea în linie colaterală este admisă numai până la acest ultim grad.

Scurte definiţii

• Grad de rudenie: 406 C. civ.:

1. Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă. Se stabileşte după numărul naşterilor: copiii şi părinţii sunt rude de gradul I, nepoţii şi bunicii sunt rude de grad II etc.
2. Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. Se stabileşte după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; fraţii sunt rude de gradul al II-lea, unchiul/mătuşa şi nepotul sunt rude de grad III, verii primari sunt rude de grad patru.

• Fraţi consagvini (consângeni) – fraţi cu defunctul numai după tată, indiferent dacă sunt din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopţia făcută numai de tată.
• Frati uterini – fraţi cu defunctul numai după mamă, indiferent dacă provin din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline.

Reguli aplicabile clasei I de moştenitori

Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase (art. 975 C. civ.)

33. Dacă vin singuri la moştenire – descendenţii au dreptul la întreaga moştenire. Dacă sunt chemaţi mai mulţi, fiecare va moşteni în mod egal în funcţie de numărul lor (per capita – pe capete). 3 descendenţi vor moşteni 33.3% până la concurenţa masei succesorale de 100%.

1. Dacă descendenţii de grad II şi următoarele vin la moştenire prin reprezentare, împărţeala se face pe tulpini şi subtulpini, principiul egalităţii aplicându-se numai între ramurile din aceeaşi tulpină. Eg. Dacă doi nepoţi (rudă de grad II cu de cujus) vin la moştenire ca reprezentanţi ai fiului/fiicei celui ce lasă moştenirea, aceştia împreună vor culege partea la care ar fi fost îndreptăţit reprezentatul. În cazul în care sunt 2 fraţi, iar unul este reprezentat de doi nepoţi, primul frate va culege 50% din moştenire, iar cei 2 nepoti vor culege restul de 50%.

1. În concurs cu soţul supravieţuitor, moştenitorii din clasa I vor culege 3/4 din moştenire, restul de 1/4 revenind soţului supravieţuitor.

Caractere juridice: descendenţii pot veni la moştenire în nume propriu sau reprezentare, sunt moştenitori rezervatari, sezinari şi sunt obligaţi la raportul donaţiilor.

Reguli aplicabile clasei a II-a de mostenitori

Art. 976 alin. (1) C. civ. – dacă defunctul nu are descendenţi sau cei existenţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni sau nu vor să vină la moştenire, legea cheamă la succesiune rudele care fac parte din clasa a II-a de moştenitori legali.

Este clasa mixtă: a ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi.

1. Ascendenţii privilegiaţi
2. Dacă sunt chemaţi numai ascendenţii privilegiaţi (tatăl şi mama) moştenirea se împarte în mod egal în funcţie de numărul acestora. Astfel, dacă vine un singur ascendent, acesta va culege întreaga masă succesorală. Dacă vin amândoi, aceştia vor culege 50%
3. y) Dacă ascendenţii privilegiaţi vin în concurs cu colateralii privilegiaţi:

–  dacă e un singur părinte, acesta va primi 1/4 , restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiaţi;

–  dacă sunt ambii parinţi, ei vor primi 1/2 (câte 1/4 fiecare), restul de 1/2 revenind colateralilor privilegiaţi.

1. z) – dacă soţul supravieţuitor vine în concurs şi cu ascendenţii privilegiaţi şi cu colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor va culege 1/3 din moştenire.

– dacă soţul supravieţuitor vine în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, acesta va culege 1/2 din moştenire.

Caractere juridice: pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare, sunt moştenitori rezervatari şi sezinari.

1. Colateralii privilegiaţi

Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora până la gradul al IV-lea inclusiv (nepoţii şi strănepoţii de frate/soră).

1. Dacă vin singuri la moştenire, colateralii privilegiaţi culeg 100% din moştenire;
2. Dacă vin în concurs cu ascendenţii privilegiaţi: a se vedea la litera A pct. (y) de mai sus.
3. Dacă vin în concurs cu sotul supravieţuitor: a se vedea la litera A pct. (z) de mai sus.

Excepţie: în cazul în care colateralii privilegiaţi sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, moştenirea sau partea din moştenire ce li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia maternă şi cea paternă (art. 981 alin. 3 C. civ.). Astfel, dacă la moştenire vin fraţi din căsătorii diferite, moştenirea se va împărţi pe linii, fraţii buni vor lua o parte mai mare decât fraţii consangvini sau uterini (art. 981 alin. 4 C. civ.). Fraţii buni vin la moştenire în ambele linii, cei consangvini numai în linia paternă, iar cei uterini numai în linia maternă.  Aceste reguli se aplică şi în situaţia în care descendenţii din fraţi şi surori vin la moştenire prin reprezentare sau prin valorificarea unui drept succesoral propriu.

Exemplu – împărţirea pe linii: A decedează şi lasă moştenitori un frate bun B, un frate consangvin C şi un frate uterin D. Moştenirea lui A se va împărţi astfel: 1/2 pentru linia paternă şi 1/2 pentru linia maternă. Întrucât B este frate bun, el moşteneşte în ambele linii câte 1/4 în fiecare linie şi deci va culege 1/2 din moştenire; C şi D vor moşteni fiecare în linia sa, paternă sau maternă, şi vor culege câte 1/4 din moştenire.

Caractere juridice: colateralii privilegiaţi pot veni la moştenire numai în nume propriu, însă descendenţii lor pot veni la moştenire şi prin reprezentare; nu sunt moştenitori rezervatari, ori sezinari şi nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor.

Reguli aplicabile clasei a III-a de moştenitori

Operează în cazul în care nu există moştenitori din primele două clase, ori cei existenţi nu pot (exheredare) sau nu vor (renunţare) să vină la moştenire.

Sunt: bunicii, străbunicii, etc. (fără limită de grad).

Ordinerea venirii la moştenire:

• Sunt chemaţi în ordinea gradelor de rudenie astfel că bunicii înlătură de la moştenire pe străbunici. Se aplică principiul egalităţii în cazul chemării la moştenire a ascendenţilor ordinari de grad egal.
• În concurs cu soţul supravieţuitor, acesta din urmă va culege o cota de 3/4 , iar ascendenţii ordinari vor culege restul.

Caractere juridice: pot veni numai în nume propriu, nu sunt moştenitori rezervatari, sunt moştenitori sezinari.

Reguli aplicabile clasei a IV-a de moştenitori

Sunt: unchii, mătuşile, verii primari şi fraţii sau surorile bunicilor defunctului.

Operează în cazul în care nu există moştenitori din primele trei clase, ori cei existenţi nu pot (exheredare) sau nu vor (renunţare) să vină la moştenire. Pot veni la moştenire numai până la al IV-lea grad inclusiv.

Colateralii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie: unchii şi mătuşile (gr. III) înlătură de la moştenire pe verii primari şi fratele sau sora bunicilor defunctului (gr. IV). Între aceştia se aplică principiul egalităţii dacă sunt de acelaşi grad.

Dacă nu există unchi sau mătuşi, verii primari şi unchiul mare împart moştenirea în mod egal.

Dacă este chemat şi soţul supravieţuitor, acestuia i se cuvine o cotă de 3/4, iar restul fiind împărţit între colateralii ordinari.

Caractere juridice: pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu sunt moştenitori rezervatari, sezinari şi nu au obligaţia de raport al donaţiilor.

• Speţe

1. De cuius a avut doi fraţi, ambii nedemni (F1, F2), de la unul dintre fraţi rămânând un nepot (Nf1), iar de la celălalt frate rămânând un nepot (Nf2) şi trei strănepoţi (Sf1, Sf2 şi Sf3) ai unui alt nepot predecedat (Nf3). Dacă reprezentarea operează, atunci moştenirea se va împărţi mai întâi pe tulpini (adică în două părţi egale), iar partea cuvenită tulpinii ce i-ar fi revenit lui F2 se va împărţi la rândul ei în două părţi egale, corespunzătoare numărului de ramuri pe care l-a produs. În aceste condiţii, nepotul de frate Nf1 va culege o jumătate din moştenirea lui de cuius, Nf2 o pătrime, iar cei trei strănepoţi de frate vor dobândi fiecare câte o doisprezecime (1/4: 3 = 1/12) din succesiune.

1. Atunci când soţul supravieţuitor vine în concurs cu un descendent (clasa I) exheredat, care are dreptul la rezerva legală, şi cu moştenitori din clasa a II-a, care au dreptul la restul moştenirii, cota succesorală a soţului va fi de 1/4, adică va fi calculată numai în raport de clasa I de moştenitori, ca şi cum soţul ar veni în concurs numai cu această clasă